Prof. Stăncioi Daniela
Motto:
“Principalul obiectiv al
educatiei este acela de a forma oameni capabili sa realizeze actiuni noi,si nu
numai sa repete ceea ce au facut generatiile anterioare-oameni care sa fie
creativi,inventivi si cu dorinta de a investiga.”
Jean Piaget
Intr-o societate a carei evolutie, in
special tehnologica, cunoaste o accelerare puternica, utilizarea calculatorului
in procesul de invatamant devine din ce in ce mai mult o necesitate. Nu trebuie
sa ignoram faptul ca lucram cu generatii de elevi care detin abilitati digitale
construite implicit, prin practici zilnice, generalizate, aproape obisnuite.
„Alfabetizarea” digitală începe de la cele mai fragede varste, difuz, chiar din
familie, si se invata… precum mersul sau vorbirea.
Utilizarea instumentelor IT si a mediilor electronice promovate de TIC pot duce la o imbunatatire complexa a procesului de invatare. O bună utilizare a acestor instrumente poate eficientiza comunicarea profesor-elev, motivandu-i pe cei din urma pentru studiu. Profesorii au posibilitatea să-şi diversifice activitatea realizând acea diferenţiere mult promovată de didacticieni. Utilizarea instrumentelor TIC in activitatea didactica poate deveni eficienta in masura in care personalul implicat este un bun utilizator si de asemenea este constient de modalitatea efectiva de folosire la disciplina predata.
Construirea si utilizarea unor platformelor educationale adecvate nu poate decat sa imbunatateasca procesul de invatare, prin caracteristicile pe care le prezinta astfel de metode:
- Posibilitatea utilizarii unei mari varietati de instrumente
- Posibilitatea includerii de prezentari grafice
- Posibilitatea de a viziona impreuna live video de pe web
Utilizarea instumentelor IT si a mediilor electronice promovate de TIC pot duce la o imbunatatire complexa a procesului de invatare. O bună utilizare a acestor instrumente poate eficientiza comunicarea profesor-elev, motivandu-i pe cei din urma pentru studiu. Profesorii au posibilitatea să-şi diversifice activitatea realizând acea diferenţiere mult promovată de didacticieni. Utilizarea instrumentelor TIC in activitatea didactica poate deveni eficienta in masura in care personalul implicat este un bun utilizator si de asemenea este constient de modalitatea efectiva de folosire la disciplina predata.
Construirea si utilizarea unor platformelor educationale adecvate nu poate decat sa imbunatateasca procesul de invatare, prin caracteristicile pe care le prezinta astfel de metode:
- Posibilitatea utilizarii unei mari varietati de instrumente
- Posibilitatea includerii de prezentari grafice
- Posibilitatea de a viziona impreuna live video de pe web
-
Posibilitatea de a invita on-line un formator de oriunde din lume
- Sesiunile de lucru pot fi inregistrate si arhivate, astfel incat elevul poate reveni ori de cate ori considera ca este necesar
- Elevul isi poate organiza si singur modul de invatare, el este cel care alege conditiile de spatiu si timp
Pentru o utilizare eficienta a platformelor educationale este necesar sa se aiba in vedere cateva aspecte:
- Aprecierea corecta a abilitatilor initiale ale elevilor in legatura cu utilizarea instrumentelor IT si mai ales cu lucrul pe astfel de platforme
- Elaborarea si transmiterea catre elevi a unui set de instructiuni clare de lucru cu platforma
- Stabilirea clara a sarcinilor ce le revin elevilor
- Asigurarea necesarului de resurse pentru derularea normala a activitatii (elaborarea suporturilor de curs si postarea pe platforma, dotarea corespunzatoare hardware si software in salile destinate activitatilor, verificarea existentei la domiciliu a unei conexiuni la internet sau facilitarea utilizarii unei statii de lucru in cadrul unitatii scolare)
Utilizarea mediilor virtuale de invatare il situeaza pe elev in centrul formarii sale, il mentine mereu activ si conduce la: accentuarea studiului individual la elevi; dezvoltarea gandirii analitice, structurate si de profunzime a elevilor; dezvoltarea intiativei elevilor; situarea celui ce invata (primeste cunostinte) in controlarea procesului de invatare in vederea imbunatatirii formei de invatamant; formularea succesiva de intrebari de catre elev despre cunostintele pe care le poseda; construirea procesului de asimilare si intelegere a cunostintelor pornind de la cel care invata; dezvoltarea spiritului de gandire si de lucru in echipa a elevului.
Pentru a-si atinge scopul mediile de invatare virtuale nu trebuie sa se limiteze doar la transferul de cunostinte pe suport magnetic, prin intermediul Internet-ului. Acestea trebuie sa stimuleze motivatia si munca individuala a elevului, sa genereze probleme si sa stimuleze rezolvarea acestora in cadrul grupurilor de discutii etc.
Colaborarea virtuala trebuie sa fie, insa, completata cu intalniri fizice, procesul didactic ce are loc în mediul electronic trebuie completat de comunicarea face-to-face; e bine să ştim să comunicăm cu sau prin calculator, dar şi cu cei din preajma noastră. Contactul viu, direct, personal cu cei din jur nu poate fi înlocuit plenar niciodată cu nici o tehnică, oricât de performantă ar fi noua tehnologie.
- Sesiunile de lucru pot fi inregistrate si arhivate, astfel incat elevul poate reveni ori de cate ori considera ca este necesar
- Elevul isi poate organiza si singur modul de invatare, el este cel care alege conditiile de spatiu si timp
Pentru o utilizare eficienta a platformelor educationale este necesar sa se aiba in vedere cateva aspecte:
- Aprecierea corecta a abilitatilor initiale ale elevilor in legatura cu utilizarea instrumentelor IT si mai ales cu lucrul pe astfel de platforme
- Elaborarea si transmiterea catre elevi a unui set de instructiuni clare de lucru cu platforma
- Stabilirea clara a sarcinilor ce le revin elevilor
- Asigurarea necesarului de resurse pentru derularea normala a activitatii (elaborarea suporturilor de curs si postarea pe platforma, dotarea corespunzatoare hardware si software in salile destinate activitatilor, verificarea existentei la domiciliu a unei conexiuni la internet sau facilitarea utilizarii unei statii de lucru in cadrul unitatii scolare)
Utilizarea mediilor virtuale de invatare il situeaza pe elev in centrul formarii sale, il mentine mereu activ si conduce la: accentuarea studiului individual la elevi; dezvoltarea gandirii analitice, structurate si de profunzime a elevilor; dezvoltarea intiativei elevilor; situarea celui ce invata (primeste cunostinte) in controlarea procesului de invatare in vederea imbunatatirii formei de invatamant; formularea succesiva de intrebari de catre elev despre cunostintele pe care le poseda; construirea procesului de asimilare si intelegere a cunostintelor pornind de la cel care invata; dezvoltarea spiritului de gandire si de lucru in echipa a elevului.
Pentru a-si atinge scopul mediile de invatare virtuale nu trebuie sa se limiteze doar la transferul de cunostinte pe suport magnetic, prin intermediul Internet-ului. Acestea trebuie sa stimuleze motivatia si munca individuala a elevului, sa genereze probleme si sa stimuleze rezolvarea acestora in cadrul grupurilor de discutii etc.
Colaborarea virtuala trebuie sa fie, insa, completata cu intalniri fizice, procesul didactic ce are loc în mediul electronic trebuie completat de comunicarea face-to-face; e bine să ştim să comunicăm cu sau prin calculator, dar şi cu cei din preajma noastră. Contactul viu, direct, personal cu cei din jur nu poate fi înlocuit plenar niciodată cu nici o tehnică, oricât de performantă ar fi noua tehnologie.
Platformele
tip e-learning reprezinta un stimul excelent pentru invatare si formare, in
special pentru persoanele active, dinamice, care apreciaza interactivitatea.
Platformele e-learning
îşi fac destul de repede loc în sistemul de învăţământ deoarece permit
utilizarea mai eficientă a resurselor materiale cât şi umane. În zilele
noastre este din ce în ce mai greu să ai un management al timpului
bine definit. De aceea când vine vorba de învăţământ şi de volumul mare
de informaţie, un sistem digital de management al acestuia ne atrage din
ce în ce mai mult.
Va voi
oferi cateva exemple de platforme educationale cu care am lucrat:
WIKISPACES
Wikispaces este proiectat pentru a fi uşor şi distractiv,pentru a vă putea concentra pe ceea ce se dorește a se realiza cu elevii, profesorii, şi oricine altcineva de care aveţi nevoie pentru a lucra.
Wikispaces nu se limitează la text. Se pot crea mai multe pagini, fiecare dintre ele putând avea imagini, clipuri video, forumuri de discuţii, documente, foi de calcul şi mai mult. Se poate lucra la eseuri sau alte proiecte bazate pe text,
dar se pot încărca, de asemenea, notiţe pentru lucrul în clasă şi teme pentru acasă sau se pot crea cu elevii proiecte multimedia interesante.
Spaţiile wiki se pot folosi:
·ca simple site-uri web
·pentru grupuri de proiecte
·pentru gestionarea documentelor şcolare
·pentru discuţii şi dezbateri cu elevii
·pentru colaborare cu alţi profesori
·pentru gestionarea temelor pentru acasă sau a altor activităţi extraşcolare
·pentru colaborare cu elevii altei şcoli din ţară sau din străinătate.
AEL
AeL oferă suport pentru predare/învăţare, evaluare şi notare, administrarea, proiectarea şi monitorizarea conţinutului. De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi regionale din cadrul programului SEI.
AeL permite vizualizarea şi administrarea unor tipuri vaste de conţinut educaţional, precum: materiale interactive, tutoriale, exerciţii, simulări, jocurile educative. Biblioteca de materiale educaţionale acţionează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă, configurabilă, indexabilă şi permite o căutare facilă.
Conţinutul poate fi structurat şi adaptat în funcţie de nevoile profesorilor şi îmbogăţit cu informaţii legate de programă, cuvinte cheie, versiune, autor, etc.
Drepturile de acces pentru fiecare utilizator sau grup de utilizatori pot fi adaptate şi aplicate oricărui segment al bibliotecii de materiale educaţionale.
Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte cheie.
MOODLE
Platforma de e-learning Moodle oferă un mediu de socializare și comunicare, cursuri și evaluare în sistem electronic și oferă posibilitatea cursanților de a învăța împreună.
Platforma se bazează pe resurse și activități. Principala resursă este reprezentată de curs, ce poate fi definit pe bază de lecții sau de activități săptămânale. Poate fi parcurs pagină cu pagină sau se poate trece de la un capitol la altul folosind funcția "Salt rapid". La sfârșitul fiecărui modul de curs se poate introduce un modul de evaluare. Acest modul este foarte flexibil și permite trainerului să stabilească mai multe modalități de evaluare.
Principalele activități care pot fi definite în cadrul platformei e-learning sunt:
-Tema cu dead-line
-Chat
-Forum de discuții
-Pagini Wiki
-Conferința web
Wikispaces este proiectat pentru a fi uşor şi distractiv,pentru a vă putea concentra pe ceea ce se dorește a se realiza cu elevii, profesorii, şi oricine altcineva de care aveţi nevoie pentru a lucra.
Wikispaces nu se limitează la text. Se pot crea mai multe pagini, fiecare dintre ele putând avea imagini, clipuri video, forumuri de discuţii, documente, foi de calcul şi mai mult. Se poate lucra la eseuri sau alte proiecte bazate pe text,
dar se pot încărca, de asemenea, notiţe pentru lucrul în clasă şi teme pentru acasă sau se pot crea cu elevii proiecte multimedia interesante.
Spaţiile wiki se pot folosi:
·ca simple site-uri web
·pentru grupuri de proiecte
·pentru gestionarea documentelor şcolare
·pentru discuţii şi dezbateri cu elevii
·pentru colaborare cu alţi profesori
·pentru gestionarea temelor pentru acasă sau a altor activităţi extraşcolare
·pentru colaborare cu elevii altei şcoli din ţară sau din străinătate.
AEL
AeL oferă suport pentru predare/învăţare, evaluare şi notare, administrarea, proiectarea şi monitorizarea conţinutului. De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi regionale din cadrul programului SEI.
AeL permite vizualizarea şi administrarea unor tipuri vaste de conţinut educaţional, precum: materiale interactive, tutoriale, exerciţii, simulări, jocurile educative. Biblioteca de materiale educaţionale acţionează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă, configurabilă, indexabilă şi permite o căutare facilă.
Conţinutul poate fi structurat şi adaptat în funcţie de nevoile profesorilor şi îmbogăţit cu informaţii legate de programă, cuvinte cheie, versiune, autor, etc.
Drepturile de acces pentru fiecare utilizator sau grup de utilizatori pot fi adaptate şi aplicate oricărui segment al bibliotecii de materiale educaţionale.
Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte cheie.
MOODLE
Platforma de e-learning Moodle oferă un mediu de socializare și comunicare, cursuri și evaluare în sistem electronic și oferă posibilitatea cursanților de a învăța împreună.
Platforma se bazează pe resurse și activități. Principala resursă este reprezentată de curs, ce poate fi definit pe bază de lecții sau de activități săptămânale. Poate fi parcurs pagină cu pagină sau se poate trece de la un capitol la altul folosind funcția "Salt rapid". La sfârșitul fiecărui modul de curs se poate introduce un modul de evaluare. Acest modul este foarte flexibil și permite trainerului să stabilească mai multe modalități de evaluare.
Principalele activități care pot fi definite în cadrul platformei e-learning sunt:
-Tema cu dead-line
-Chat
-Forum de discuții
-Pagini Wiki
-Conferința web
Avantajele acestui tip de
învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate,
utilizatorul putând hotărî singur, data si ora la care se implică în
activitatea de instruire.
Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje :
• independenţa geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului educaţional de oriunde si oricând, cu ajutorul computerului personal si a reţelei;
• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care se înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde si oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependenţă de timp;
• prezentare concisă si selectivă a conţinutului educaţional;
• individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm si stil propriu de asimilare si se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat si repetat, controlându-si rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid si permanent; unii subiecţi au un randament mai bun în weekend, alţii la primele ore ale dimineţii;
• metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online si până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însusirea cunostiinţelor au dus la concluzia că, în general, un material educaţional diversificat este reţinut în proporţie de 80% prin ascultare, vizionare si interactivitate;
• administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor si a serviciilor oferite în reţea;
• costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare nu sunt ieftine. Totusi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri, cazarea si masa subiecţilor;
• timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, si timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline, pe computer;
• interacţiuni sincrone si asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori si instruiţi se pot completa;
• tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, si evaluări formative si sumative, calitative si cantitative, realizate într-un mod facil si de către evaluatorii cei mai avizaţi;
• dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale.
Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt :
• rata mare de abandon a studenţilor – acest tip de educaţie la distanţă necesită eforturi consistente si susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul instrucţional. Studenţii trebuie să fie extrem de motivaţi, altfel se instalează fenomenul de abandon scolar care este mult mai frecvent în educaţia la distanţă decât în învăţământul tradiţional.
După studiile făcute de Rovai [136], există câţiva factori care pot influenţa abandonul scolar si care pot fi exploataţi pentru a limita această tendinţă:
- prezenţa – tutorele si studentul trebuie să fie prezenţi chiar si într-o
comunitate virtuală;
- egalitatea – trebuie să se manifeste prin aceea că tutorele va modera
activitatea în asa fel încât toţi participanţi să aibă oportunitatea de a interveni
într-un anumit subiect de discuţie;
- grupuri de lucru cât mai mici – care să permită o mai bună împărţire a
sarcinilor si activităţilor;
- stilul de predare si gradul de însusire al cunostinţelor reprezintă un factor
important. Aceasta înseamnă folosirea unor formate de cursuri online
specifice acestui tip de educaţie si care să se adapteze cunostinţelor
subiecţilor.
• necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanţilor li se solicită anumite cunostinţe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune instalarea de aplicaţii sau medii adiţionale care presupun cunostinţe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicaţiei, realizarea unui kit de instalare si a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcţiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reţinere în utilizarea acestora si, în consecinţă, este diminuată eficienţa sistemului în sine.
• costuri mari pentru proiectare si întreţinere – acestea includ si cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt net mai mici.
Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje :
• independenţa geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului educaţional de oriunde si oricând, cu ajutorul computerului personal si a reţelei;
• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care se înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde si oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependenţă de timp;
• prezentare concisă si selectivă a conţinutului educaţional;
• individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm si stil propriu de asimilare si se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat si repetat, controlându-si rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid si permanent; unii subiecţi au un randament mai bun în weekend, alţii la primele ore ale dimineţii;
• metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online si până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însusirea cunostiinţelor au dus la concluzia că, în general, un material educaţional diversificat este reţinut în proporţie de 80% prin ascultare, vizionare si interactivitate;
• administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor si a serviciilor oferite în reţea;
• costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare nu sunt ieftine. Totusi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri, cazarea si masa subiecţilor;
• timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, si timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline, pe computer;
• interacţiuni sincrone si asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori si instruiţi se pot completa;
• tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, si evaluări formative si sumative, calitative si cantitative, realizate într-un mod facil si de către evaluatorii cei mai avizaţi;
• dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale.
Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt :
• rata mare de abandon a studenţilor – acest tip de educaţie la distanţă necesită eforturi consistente si susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul instrucţional. Studenţii trebuie să fie extrem de motivaţi, altfel se instalează fenomenul de abandon scolar care este mult mai frecvent în educaţia la distanţă decât în învăţământul tradiţional.
După studiile făcute de Rovai [136], există câţiva factori care pot influenţa abandonul scolar si care pot fi exploataţi pentru a limita această tendinţă:
- prezenţa – tutorele si studentul trebuie să fie prezenţi chiar si într-o
comunitate virtuală;
- egalitatea – trebuie să se manifeste prin aceea că tutorele va modera
activitatea în asa fel încât toţi participanţi să aibă oportunitatea de a interveni
într-un anumit subiect de discuţie;
- grupuri de lucru cât mai mici – care să permită o mai bună împărţire a
sarcinilor si activităţilor;
- stilul de predare si gradul de însusire al cunostinţelor reprezintă un factor
important. Aceasta înseamnă folosirea unor formate de cursuri online
specifice acestui tip de educaţie si care să se adapteze cunostinţelor
subiecţilor.
• necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanţilor li se solicită anumite cunostinţe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune instalarea de aplicaţii sau medii adiţionale care presupun cunostinţe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicaţiei, realizarea unui kit de instalare si a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcţiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reţinere în utilizarea acestora si, în consecinţă, este diminuată eficienţa sistemului în sine.
• costuri mari pentru proiectare si întreţinere – acestea includ si cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt net mai mici.
În
prezent, e-learning-ul a devenit o alternativă viabilă la metodele de educaţie
tradiţionale, astfel că a fost adoptat de către multe dintre unităţile de
învăţământ, mai ales datorită avantajelor oferite de posibilitatea instruirii continue sau de cele legate de larga aplicabilitate în cadrul organizaţiilor cele mai diverse.
învăţământ, mai ales datorită avantajelor oferite de posibilitatea instruirii continue sau de cele legate de larga aplicabilitate în cadrul organizaţiilor cele mai diverse.
BIBLIOGRAFIE
·
Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia
Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu, Manual
de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de elearning, Editura Litera International, București, 2008
·
Drăgănescu,
M.,acad.(2001), Societatea informaţională
şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii, Studiu tematic,
Academia Romana, www.academiaromana.ro
·
Albeanu
Grigore, Gherasim Zenovic, Andronie, Maria, (2014), Tehnologii de comunicaţie, multimedia şi e-learning în educaţie, Note
de curs, Biblioteca virtuală a Universităţii Spiru Haret.
